Restituirea banilor încasați din taxa de poluare și modificarea legislației prin introducerea unei taxe conforme cu dreptul mediului vor fi primele consecințe ale recentei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Curtea de Justiție de la Luxemburg a decis, de curând, că taxa de poluare instituită în România începând cu 1 iulie 2008 este contrară dreptului UE. Tribunalul Sibiu, care avea pe rol un litigiu ce viza această taxă, a adresat Curții de Justiție a UE (CJUE) întrebări cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii. Cazul Tatu a devenit astfel unul de referință pentru toate litigiile care au avut, au sau vor avea ca obiect această taxă.
„Decizia este obligatorie pentru noi, Curtea de la Luxemburg fiind singura care interpretează oficial Tratatul UE. Astfel, în toate litigiile aflate pe rolul instanțelor, care au ca obiect taxa de poluare, va trebui să se țină cont de această decizie. Chiar dacă se referă strict la OUG nr. 50/2008, modificările ulterioare au vizat doar cuantumul taxei, și nu concepția cu privire la aceasta. De aceea, hotărârea CJUE ar trebui să aibă efect și asupra modificărilor ulterioare“, ne-a spus judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Această precizare vine în contextul în care autoritățile române au înțeles că decizia nu ar viza decât vechea formă a OUG nr. 50, nu și modificările ulterioare.
„În forma actuală, legea privind taxa de poluare auto nu a ridicat până acum probleme de natura neconformităţii cu dreptul european. Nici CJUE şi nici Comisia Europeană nu au semnalat acest aspect. O hotărâre preliminară a CJUE, care este o interpretare a dreptului european relevant, nu este susceptibilă de a fi pusă în executare. Ea este însă obligatorie pentru instanţa naţională în procesul de soluţionare a cauzei“, este de părere Horațiu Răzvan Radu, agent guvernamental al României pentru CJUE și Tribunalul UE.
La rândul său, Claudiu Ecedi-Stoisavlevici, administrator jurist la CJUE, a precizat pentru Capital că „Hotărârea CJUE are în vedere OUG nr. 50/2008 în versiunea sa inițială, fără modificările ulterioare. În ceea ce privește forma modificată a taxei, revine instanțelor naționale sarcina de a examina compatibilitatea acesteia cu dreptul Uniunii, pe baza argumentelor din hotărârea Tatu. În cazul în care ar avea dubii cu privire la interpretarea dreptului Uniunii, instanțele naționale au posibilitatea de a sesiza din nou Curtea de la Luxemburg.
De altfel, Curtea a fost deja sesizată cu o nouă trimitere preliminară, care privește versiunea modificată a OUG nr. 50/2008 - astfel cum aceasta era în vigoare la 1 februarie 2010, însă hotărârea va fi pronunțată, probabil, abia în toamnă“.
Dacă nu sunt bani, se compensează cu datoriile la stat
Judecătorul Danileț consideră că, în mod firesc, Executivul ar trebui să găsească o soluție pentru restituirea banilor, care să evite blocarea instanțelor cu o avalanșă de dosare, deoarece soluția este previzibilă.
„În ultimii ani s-a triplat numărul hotărârilor date în contenciosul administrativ, din care o bună parte vizează taxele de poluare. E vorba de mii de cazuri“, susține magistratul. Acesta consideră că, în urma deciziei CJUE, vor trebui despăgubiți atât cei care au pierdut procesele, deoarece unele instanțe au respins astfel de cereri, aplicând greșit dreptul comunitar, cât și cei care au astfel de dosare pe rolul instanțelor și cei care încă nu au depus cerere în instanță, dar au achitat taxa.
„În ceea ce privește restituirea banilor, dacă hotărârea judecătorească nu se execută sau se întârzie executarea ei, riscăm condamnări la CEDO pentru lipsa unui proces echitabil. Este adevărat că, din cauza crizei, nu sunt bani. Dar se poate compensa cu alte datorii la stat. De exemplu, nu mai plătești impozit o perioadă, până la stingerea datoriei statului“, spune Danileț. Aceeași opinie o are și avocatul Gheorghe Gheorghiu: „Sumele vor fi recuperate integral. Practic, se va lua din buzunarul nostru, al tuturor. Orice reeșalonare a sumelor este ilegală. În caz de nerespectare a hotărârilor judecătorești privind returnarea banilor, cetățenii pot apela, în ultimă instanță, la executarea conturilor și bunurilor statului“.
Cum trebuie modificată legislația
În viziunea judecătorului Danileț, există două soluții legislative pentru a respecta decizia CJUE. Fie se renunță la această taxă, situație puțin probabilă, deoarece Guvernul are nevoie de bani la buget, fie se introduce o taxă de poluare adevărată. Adică, pentru toate mașinile care se află în circulație, indiferent de țara în care au fost produse și indiferent dacă se află sau nu la prima înmatriculare, să se plătească o taxă în funcție de vechimea autoturismului, în acord cu dreptul mediului, conform căruia poluatorul plătește. Însă această taxă nu trebuie să fie excesivă, așa cum se precizează și în decizia Curții Europene.
Claudiu Ecedi-Stoisavlevici explică și care ar fi urmările dacă legislația nu se va modifica pentru a se pune în acord cu cea europeană: „Curtea nu obligă în mod direct statul membru să își modifice legislația în cauză. Totuși, statul are această obligație în temeiul principiului cooperării loiale. În cazul în care nu își modifică legislația pentru a o pune în acord cu decizia Curții, Comisia Europeană poate declanșa împotriva acestui stat procedura de infringement“.
Efecte pe piața auto
Așa cum era de așteptat, comercianții de mașini noi nu văd cu ochi buni efectele deciziei CJUE. În privința comercianților de mașini de ocazie, părerile sunt împărțite. Pe de o parte sunt cei care, forțați de taxa pe poluare, au preferat să aducă în parcuri, pentru vânzare, doar mașini deja înmatriculate în România. Aceștia se tem că vor rămâne cu mașinile nevândute sau vor fi nevoiți să vândă în pierdere. De cealaltă parte sunt samsarii de mașini care au continuat să aducă mașini second-hand din afara țării. Cu certitudine însă, pe lângă efectele directe asupra vânzărilor de mașini noi și de ocazie, eventuala renunțare la taxa pe poluare poate duce și la un efect secundar greu de evitat. Este vorba despre blocarea programului de casare. Pentru că, în proporție covârșitoare, fondurile Administrației Fondului de Mediu destinate acestui program proveneau din taxa pe poluare.
Sursa:
http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 46381.html